autor Petronela Coman-Comănescu, doctor biolog
O grădina botanică nu este doar un loc în care oamenii merg pentru a se bucura de plante, căci acolo unde sunt plante, sunt și animale. Fauna sălbatică are nevoie de hrană, adăpost și apă. Toate acestea sunt prezente din belșug la Grădina Botanică “D. Brandza” a Universității din București. Mozaicul de habitate întâlnite aici reprezintă locuri ideale pentru nenumărate păsări, fluturi, albine și alte animale sălbatice. Unele sunt doar în trecere, altele își fac case aici. Zonele cu numeroși arbori, pajiștile, grădinile cu plante decorative, medicinale sau alimentare, lacul mare și bazinul cu apă, zona mlăștinoasă și cascada susțin fauna sălbatică a orașului. Aici, animalele găsesc zone liniștite pentru reproducere și hrană din belșug.
CE ANIMALE PUTEM ÎNTÂLNI ÎN GRĂDINA BOTANICĂ
PĂSĂRI
Sutele de arbori și arbuști din colecțiile grădinii botanice sunt un paradis pentru cele câteva zeci de specii de păsări. Păsările de apă de toate felurile sunt atrase de zonele destul de întinse cu apă. Răpitorii se înalță deasupra capului, iar unii chiar cuibăresc în arborii înalți ai grădinii. Păsări nocturne sunt văzute rar de vizitatorii din timpul zilei, deoarece cel mai probabil pot fi văzute doar dimineața foarte devreme sau seara, după lăsarea întunericului.
Numeroase păsări cântătoare sunt rezidenți pe tot parcursul anului. Cu puțină răbdare și cu un binoclu se pot observa multe specii!
Caută…
➢ Fazanul Fane care este un fazan special. Populația de fazani este destul de mare în grădina botanică iar Fane este liderul lor, chiar dacă a rămas fără pene în coadă. Chiar și așa el își păzește cu strășnicie haremul de făzănițe.
➢ Păsări cântătoare: mierle, privighetori, pițigoiul albastru, măcăleandrul. De obicei masculii sunt cei care cântă pentru a-și impresiona posibilele partenere dar și pentru a-și anunța rivalii.
➢ Cele 4 specii de ciocănitori (ciocănitoarea pestriţă mare, ciocănitoarea pestriţă mică, ghionoaia verde și ghionoaia sură) pe care cu siguranță le poți localiza după sunetul specific făcut atunci când ies la o gustare.
➢ Păsări răpitoare ca uliul păsărar și șoimul rândunelelor. Acești vânători agili pot captura prada în zbor, precum libelule, păsări de talie mică sau lilieci. Prada este adesea ținută în gheare și consumată în timp ce zboară lent în cercuri largi.
Lista păsărilor observate în grădina botanică
Accipiter nisus - uliul păsărar
Aegithalos caudatus - pițigoi codat
Alcedo atthis - pescăruș albastru
Anas platyrhynchos – rata mare
Apus apus - drepneaua neagră
Ardea cinerea - stârc cenușiu
Asio otus – ciuf de padure
Athene noctua – cucuveaua
Carduelis chloris – florinte
Certhia familiaris – cojoaica de padure
Coccothraustes coccothraustes - botgros
Columba palumbus - porumbelul gulerat
Columba livia domestica – porumbelul domestic
Corvus cornix – cioara griva
Corvus frugilegus – cioara de semanatura
Corvus monedula - stăncuța
Cyanistes caeruleus - pițigoi albastru
Dendrocopos major – ciocănitoarea pestriţă mare
Dendrocopos minor – ciocănitoarea pestriţă mică
Erithacus rubecula – macaleandru
Falco subbuteo - șoimul rândunelelor
Fringilla coelebs - cinteza
Fringilla montifringilla – cinteza de iarna
Garrulus glandarius - gaița
Luscinia megarhynchos - privighetoare roșcată
Otus scops - ciușul
Parus major – pitigoiul mare
Passer domesticus – vrabia de casa
Phasianus colchicus - fazanul
Pica pica – coțofana
Picus canus – ghionoaia sură
Picus viridis – ghionoaia verde
Sitta europaea - țicleanul
Streptopelia decaocto – guguştiuc
Strix aluco – huhurez mic
Sturnus vulgaris - graur
Turdus iliacus - sturzul viilor
Turdus merula - mierla
Turdus pilaris - cocoșar
INSECTE ȘI ALTE NEVERTEBRATE
Fluturii, albinele și multe alte nevertebrate benefice sunt o parte importantă a ecosistemului grădinii jucând un rol ecologic important în multe procese, inclusiv în descompunere și formarea solului, în controlul speciilor dăunătoare, în polenizare.. Învață cum și unde să îi descoperi pe unii dintre acești prieteni.
Caută…
➢ Fluturi de toate felurile ce aterizează pe florile din Grădina Bunicii. Vara și toamna, veți vedea o mulțime de specii mari, atrăgătoare ca fluturele păun (Aglais io), fluturele scaieților (Vanessa cardui) sau amiralul roșu (Vanessa atalanta)
dar și altele mai mici ca fluturele albastru comun (Polyommatus icarus).
➢ Gândaci de tot felul cum este gândacul de trandafir (Cetonia aurata), cărăbușul (Melolontha melolontha), gândacii de pământ (Pterostichus sp.) și Carabus granulatus.
➢ Albinele cum ar fi bondarii, albinele dulgheri și albinele de miere
➢ Libelule (Coenagrion sp.), greieri (Gryllus campestris) și lacuste (Pseudochorthippus parallelus)
MAMIFERELE
O mulțime de veverițe trăiesc în grădină. Aceste animale s-au adaptat vieții în oraș, dar sunt încă atrase de un habitat mai natural dacă îl pot găsi. Liliecii sunt și ei prezenți în grădină, numărul mare de arbori favorizându-le existența în acest spațiu.
PENTRU ANIMALE SĂNĂTOASE ȘI FERICITE
● Bunăstarea animalelor din grădina botanică ne preocupă permanent. Hrănirea lor cu pâine și alte alimente procesate, ce au valoare nutritivă scăzută poate fi dăunătoare pentru animalul care le consumă. Hrănirea animalelor sălbatice poate, de asemenea, împiedica puii lor să învețe cum să hrănească, făcându-i să se bazeze pe oameni pentru a supraviețui. Hrana destinată rațelor oferă, de asemenea, o aprovizionare pentru celelalte specii de păsări (cum ar fi pescărușii și porumbeii) care uneori pot deveni chiar violente cu cei ce oferă hrană.
● Eliberarea în grădina botanică a unor animale de companie pe care nu le mai doriți reprezintă un real pericol pentru animalele de aici. Unii dintre acești companioni au devenit chiar specii invazive. Un exemplu este broasca țestoasă de Florida (Trachemys scripta). Chiar și in grădina botanică au fost găsiți indivizi eliberați și care puneau în pericol supraviețuirea broaștelor țestoase autohtone.
