autor Petronela Coman-Comănescu, doctor biolog
Clima nu se schimbă fără motiv. Mulți factori, precum activitatea vulcanică, schimbările în ciclul carbonului sau variabilitatea solară, o pot influența pe termen lung.
Dar ceea ce se întâmplă în prezent, se datorează activităților umane și a început odată cu folosirea combustibililor fosili, care determină creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Anual, peste 50 de miliarde de tone de gaze cu efect de seră sunt adăugate în atmosfera noastră, ele provenind în cea mai mare parte din utilizarea cărbunelui și a petrolului. Această cantitate reprezintă 70% din emisiile globale de gaze. Oamenii au ars o mulțime de combustibili fosili, precum cărbunele, petrolul și gazul, pentru a alimenta fabrici, pentru a conduce mașini și avioane, pentru a folosi tehnologia și pentru a-și încălzi casele. Iar emisiile vor continua să crească, dacă noi folosim din ce în ce mai multă energie obținută din combustibilii fosili.
Se estimează că aproape un sfert din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră provin din agricultură și silvicultură (23%). Aceste emisii provin din procesul digestiv natural care are loc la animalele rumegătoare precum bovinele, oile și caprele în urma căruia se elimină metan în atmosferă.
Oamenii au distrus habitate naturale importante, cum ar fi pădurile, pentru a face loc terenurilor agricole și clădirilor. Prin defrișări masive și dispariția copacilor, au limitat drastic capacitatea naturală a planetei de a se elibera singură de prezența unei cantități în plus a gazelor cu efect de seră. Cum condițiile climatice dintr-un anumit loc pot fi afectate de peisaj, de modul în care peisajul se schimbă în înălțime și de orice activități care au loc în zonă, atât umane cât și activități naturale, este de așteptat că va exista o creștere a temperaturilor la nivel global, ca urmare a schimbărilor climatice.
Schimbările climatice ne afectează pe toți. Pe măsură ce Pământul se încălzește, vremea devine mai imprevizibilă și mai extremă. Furtunile mai puternice și precipitațiile mai abundente provoacă inundații. Temperaturile ridicate declanșează secete și incendii. Topirea ghețarilor face ca nivelul mării să crească. Chiar și anotimpurile se schimbă, iar plantelor și animalelor le este din ce în ce mai greu să se adapteze la noile condiții de viață.
Pentru că Pământul este un sistem în care totul este interconectat, schimbările dintr-o zonă influențează adesea schimbările din toate celelalte zone.
Care sunt schimbările majore
1. Pe măsură ce temperaturile cresc, gheața se topește în Antarctica și Groenlanda, determinând creșterea nivelului marilor. Aceasta duce la inundarea multor zone de coastă, iar în următorul secol aceste zone ar putea fi scufundate. Topirea gheții arctice afectează habitatele unor animale, cum ar fi animalele polare. Pentru că zăpada polară și gheața reflectă o mare parte din energia Soarelui înapoi în spațiu, pe măsură ce zonele acoperite de gheață se micșorează, mai puțină energie este reflectată și mai multă este absorbită de ocean, temperatura apelor crescând.
2. In ultimii 200 de ani, apele oceanului au absorbit aproximativ 30% din dioxidul de carbon eliberat de oameni. Astfel, chimia apei s-a schimbat, determinând acidifierea oceanelor. Acest lucru perturbă lanțurile trofice, deoarece amenință populațiile de fitoplancton care formează baza rețelelor trofice complexe ale oceanului, afectând astfel animalele din tot oceanul.
3. Căldura va deveni un ucigaș din ce în ce mai important, în special pentru persoanele foarte tinere și pentru bătrâni.
4. Multe regiuni se confruntă deja cu perioade de secetă mai frecvente, mai grave și mai îndelungate decât până acum. Ele reduc nivelul apei râurilor și al pânzei freatice, încetinesc creșterea copacilor și a culturilor, conduc la creșterea atacurilor dăunătorilor și favorizează incendiile forestiere. Zonele calde și uscate vor deveni din ce în ce mai calde și mai uscate, iar zonele care au fost cândva temperate și au avut ploi regulate vor deveni și ele mai calde și mai uscate.
5. Uraganele și taifunurile vor crește în putere, iar inundațiile vor deveni mai frecvente.
6. Este clar că biodiversitatea va scădea, căci diferitele specii de plante vor răspunde diferit la schimbările climatice. Unele specii vor rămâne pe loc, dar se vor adapta la noile condiții climatice prin selecție sau plasticitate. Alte specii vor trece la latitudini sau altitudini mai mari. Unele specii pot dispărea.
7. Sunt perturbate rețelele trofice și relațiile mutualiste, cum ar fi relațiile dintre plante și polenizatori sau dispersatorii de semințe. Dacă speciile care se bazează una pe cealaltă nu mai apar în același timp sau spațiu, ambele pot fi afectate, ajungându-se la extincţie.
8. Bolile, dăunătorii și speciile invazive se pot răspândi în zone noi, punând mai multă presiune asupra comunităților fragile. Creșterea temperaturii ridică ratele de reproducere a dăunătorilor și astfel scurtează timpul necesar insectelor și agenților patogeni ai plantelor pentru a dezvolta rezistență la regimurile de control.
Cum sunt afectați oamenii de schimbările climatice
Oamenii se confruntă cu schimbările climatice în diverse moduri, acestea afectând sănătatea, capacitatea de a cultiva alimente, locuințele, siguranța și munca.
Cele mai afectate sunt persoanele care cultivă alimentele pe care le consumăm în fiecare zi.
Comunitățile agricole, în special în țările în curs de dezvoltare, se confruntă cu temperaturi mai ridicate, ploi crescute, inundații și secete.
Cu cât se încălzește mai mult, cu atât va deveni mai dificil să producem și să depozităm alimente. Se preconizează că numărul persoanelor care vor suferi de foame în 2050 va varia de la 8 milioane până la 80 de milioane de persoane, cele mai grav afectate populații fiind concentrate în Africa Subsahariană, Asia de Sud și America Centrală.
Schimbările climatice afectează deja sănătatea umană și pun vieți în pericol.
• Căldura este unul dintre cele mai mortale fenomene meteorologice. Pe măsură ce temperaturile oceanelor cresc, uraganele devin din ce în ce mai puternice și mai umede, ceea provoacă decese directe și indirecte.
• Condițiile uscate duc la mai multe incendii, care aduc multe riscuri pentru sănătate.
• Incidența mai mare a inundațiilor poate duce la răspândirea bolilor transmise prin apă, a rănilor și a pericolelor chimice. Pe măsură ce arealele țânțarilor și ale căpușelor se extind, aceștia pot transporta boli în noi locații.
