autor Petronela Coman-Comănescu, doctor biolog
CE PUTEM FACE
Planificare pe termen lung
Soluțiile de adaptare la climă sunt mai eficiente dacă sunt integrate în strategii și politici pe termen lung.
Planurile naționale de adaptare reprezintă un mecanism de guvernare esențial pentru ca țările să planifice viitorul și să prioritizeze strategic nevoile de adaptare.
O parte cheie a acestor planuri este examinarea scenariilor climatice și combinarea acestora cu evaluări ale vulnerabilității pentru diferite sectoare. Acestea pot ajuta la planificarea și îndrumarea deciziilor guvernamentale privind investițiile, schimbările cadrului de reglementare și al celui fiscal, precum și creșterea gradului de conștientizare a publicului.
Sisteme de avertizare timpurie
Sistemele de avertizare timpurie pentru dezastre, salvează vieți și proprietăți și pot oferi beneficii de până la 10 ori costul inițial. Cercetările arată că doar 24 de ore de avertizare cu privire la un val de căldură sau o furtună pot reduce daunele ulterioare cu 30%. Sistemele de avertizare timpurie care oferă prognoze climatice sunt una dintre măsurile de adaptare cele mai rentabile.
Datorită acestor avertismente, oamenii pot lua măsuri din timp prin blocarea ușilor cu saci de nisip pentru a anticipa inundațiile, stocarea resurselor sau, în unele cazuri extreme, evacuarea din casele lor.
Dar astăzi, o treime din populația globală nu este încă acoperită în mod adecvat de sistemele de avertizare timpurie. Și în timp ce eforturile s-au concentrat în principal pe furtuni, inundații și secete, alte pericole, cum ar fi valurile de căldură și incendiile de vegetație, vor trebui să fie mai bine integrate, pe măsură ce devin mai comune și mai intense.
Restaurarea ecosistemelor
• În prezent, există o mișcare globală pentru refacerea ecosistemelor lumii. Acest efort global de restaurare nu numai că va absorbi carbonul, ci va crește și „serviciile ecosistemice”, pentru a apăra lumea de cele mai devastatoare efecte ale sale.
• În orașe, refacerea pădurilor urbane răcește aerul și reduce valurile de căldură. Într-o zi normală însorită, un singur copac oferă un efect de răcire echivalent cu două aparate de aer condiționat de uz casnic care funcționează timp de 24 de ore.
• Pădurile de mangrove oferă apărare naturală împotriva valurilor de furtună, reducând înălțimea și puterea lor. În plus, protejarea mangrovelor este de 1.000 de ori mai puțin costisitoare decât construirea digurilor.
• Reînverzirea versanților munților protejează comunitățile de alunecări de teren și avalanșe induse de climă. De exemplu, în unele locuri de pe glob, defrișarea pentru lemn de foc a uscat pământul și a transformat pădurile în deșerturi.
Infrastructură rezistentă la climă
Infrastructura rezistentă la climă se referă la drumuri, poduri și linii electrice, care pot rezista la șocurile provocate de impacturile climatice extreme. Infrastructura este responsabilă pentru 88% din costurile prognozate pentru adaptarea la schimbările climatice. De asemenea, clădirile care au acoperișuri sau pereți ”verzi”, adică sunt acoperite cu plante vii, sunt o soluție pentru a crește rezistența la schimbările climatice.
Managementul apei
Schimbările climatice au în foarte multe privințe legătură cu apa, fie că este vorba de inundații, secete, creșterea nivelului mării sau chiar de incendii de vegetație. Până în 2030, se așteaptă ca unul din doi oameni de pe glob să se confrunte cu lipsuri severe de apă.
Pentru a gestiona apa în mod durabil, trebuie să regândim situația: de unde provine apa noastră, cum o transportăm, cum o folosim în viața de zi cu zi? Astăzi, multe țări se bazează pe rețelele de alimentare cu apă pentru a trata și a transporta apa dulce acolo unde este nevoie. Dar dacă vrem să reducem vulnerabilitatea la schimbările climatice și să aducem apă celor care au cea mai mare nevoie, va trebui să actualizăm și să extindem aceste sisteme. De exemplu, prin simpla reparare a țevilor de apă cu scurgeri am putea preveni pierderea a 20-30% din apa tratată.
Investiția într-o irigare mai eficientă va fi crucială, deoarece agricultura reprezintă 70% din toate prelevările globale de apă dulce. În centrele urbane, aproximativ 100-120 de miliarde de metri cubi de apă ar putea fi economisiți la nivel global până în 2030 prin reducerea scurgerilor. Guvernele sunt încurajate să dezvolte planuri de management al apei, care iau în considerare întregul ciclu al apei: de la sursă până la distribuție, tratare, reutilizare și revenire la mediu.
Cercetările arată că investițiile în sistemele de colectare a apei pluviale trebuie susținute pentru a le face disponibile pe scară largă. De exemplu, în orașul Bagamoyo, Tanzania, creșterea nivelului mării și seceta apărută din cauza scăderii precipitațiilor, au făcut ca fântânile să devină sărate. Fără alte opțiuni, copiii au fost nevoiți să bea apă sărată, ceea ce a dus la dureri de cap, ulcere și frecvența scăzută la școală. Pentru a reduce această problemă, s-a început construirea unui sistem de colectare a apei pluviale care implică jgheaburi pe acoperiș și o serie de rezervoare mari pentru stocarea apei.
Agricultură
Producția de alimente este și ea amenințată de schimbările climatice. Mulți fermieri raportează dificultăți din cauza vremii imprevizibile și a modelelor sezoniere. La rândul lor, aceste schimbări climatice modifică severitatea și distribuția buruienilor și a bolilor culturilor. În plus, se preconizează că populația umană va depăși 9,7 miliarde până în 2050, crescând și mai mult presiunea asupra sistemelor noastre de producție alimentară.
Fără adaptare, schimbările climatice ar putea reduce producția globală a culturilor cu până la 5-30% până în 2050. Pe de altă parte, fermierii care reușesc să se adapteze situației, schimbând perioadele de plantare, soiurile de culturi și gestionarea aprovizionării cu apă, ar putea crește recoltele cu 7-15%.
Adaptarea agriculturii poate implica schimbări mari, care afectează modul în care este condusă o fermă - de la trecerea la metode durabile de gestionare a terenurilor la cumpărarea de asigurări pentru culturi.
Mari sau mici, aceste alegeri adaptative ajută la creșterea rezistenței fermelor la schimbări, fie că sunt legate de climă sau nu.
