autor Petronela Coman-Comănescu, doctor biolog
Natura știe să recicleze.
În pădure, frunzele cad pe pământ formând un strat care protejează solul și care se descompune punând la dispoziția plantelor nutrienții care le hrănesc. Dacă luăm și noi modelul naturii, putem recicla frunze, crengi, resturi vegetale și alte deșeuri menajere biodegradabile, transformându-le printr-o modalitate ușoară ce se numește compostare, în material util.
Compostarea este procesul prin care microorganismele descompun și transformă substanțele organice solide într-un material stabil (compostul), ce poate fi folosit ca îngrășământ pentru alte plante.
Compostarea reduce amprenta de carbon prin micșorarea emisiilor de metan din gropile de gunoi. În plus, se va produce un îngrășământ special de care se pot bucura plantele din grădină sau ghivece.
Pași pentru a composta
Mai întâi se alege locul în care se va desfășura procesul. Putem composta în aer liber, asezând resturile pentru compostare în straturi, care se acoperă cu un strat de pământ sau putem folosi un compostor pe care îl putem construi. Dacă nu ne pricepem la bricolaj sau nu deținem o grădină ce ne poate permite instalarea direct pe pământ a unui compostor, putem achiziționa unul din comerț.
Compostorul pot fi realizate din scânduri, paleți din lemn, plasă de sârmă sau bucăți de gard de sârmă. Acest tip de compostor va permite contactul direct al resturilor cu solul astfel încât râmele și insectele să poată urca prin compost. Pentru că nu are capac, el se poate acoperi cu o folie de plastic.
Compostorul are nevoie de expunere moderată la soare pentru a crește temperatura internă și a cataliza procesul de descompunere. Deci, putem alege un loc care este în plin soare cea mai mare parte a zilei. Ar trebui să fie pe un teren plan, cu un drenaj amplu. Locul ar trebui să fie departe de drum, în partea din spate a grădinii sau într-un colț al curții. De asemenea, este o idee bună să alegeți o locație aproape de o sursă de apă.
Compostul clasic se formează din trei ingrediente: materie verde, materie brună și apă. Microorganismele care reciclează au nevoie de un amestec uniform de materie verde și materie brună. Au nevoie, de asemenea, de aer și apă pentru a trăi și munci. Punând toate acestea împreună și la timp, putem obține compost.
Materia maro este materie moartă, cum ar fi părți de plante uscate, frunze, rumeguș, așchii de lemn, hârtie, și este bogată în elementul carbon. Materia verde este proaspătă și este compusă din plante proaspăt smulse, iarbă tăiată, resturi ale legumelor din bucătărie, buruieni și alte plante. Lucrurile verzi sunt bogate în elementul azot.
NU FOLOSIȚI!
- Carne
- Oase
- Brânză
- Grăsime
- Lapte
- Uleiuri
- Excremente de animale de companie
- Plante bolnave
- Lemn tratat chimic, șervețele sau hârtie cu resturi chimice
Compostarea presupune așezarea materialelor în straturi de 15-20 de centimetri, cu alternarea celor bogate în azot cu cele bogate în carbon.
Surse de carbon împreună cu raportul lor carbon-azot: frunze uscate 60:1, ace de pin 90:1, ziare 125:1, rumeguș 625:1
Surse de azot împreună cu raportul lor carbon-azot: resturi de mâncare 15:1, iarbă tăiată 18:1, zaț de cafea 20:1, gunoi de grajd de cal 25:1
Puteți folosi aceste date pentru a determina mai bine câte materiale maro și câte verzi ar trebui să folosiți pentru a face cel mai bun amestec pentru compostare. Unele lucruri, cum ar fi rumegușul, sunt foarte bogate în carbon în comparație cu conținutul lor de azot, în timp ce altele, cum ar fi frunzele, nu sunt atât de bogate în carbon.
Este util să amestecați straturile pe măsură ce sunt adăugate. Apoi presărați o lopată de pământ sau compost pentru a adăuga microorganisme.
Fiecare strat trebuie stropit bine cu apă pentru a umezi ingredientele. Este important să udați fiecare strat pe măsură ce îl construiți. Repetați aplicarea fiecărui strat, până când compostorul este plin, apoi microorganismele vor face toată treaba.
