autor Petronela Coman-Comănescu, doctor biolog
Dezvoltarea orașelor aduce în prezent schimbări de mediu din ce în ce mai severe. Este afectată dispersia și reproducerea plantelor și animalelor ce trăiesc în orașe și în jurul lor. De asemenea, are loc fragmentarea și alterarea peisajului, ceea ce duce la reducerea drastică a habitatelor naturale, la modificarea structurii acestora și la creșterea suprafețelor artificiale și impermeabile (trotuare, străzi).
Sursele de poluare antropică urbană (luminoasă, chimică, fonică) contribuie și ele la reducerea și omogenizarea biodiversității. Acest fenomen este foarte vizibil în cazul păsărilor, studiile raportând că urbanizarea este asociată cu un anumit tip de dezechilibru în răspândirea speciilor: unele dispar, în timp ce populațiile altor specii cresc (de exemplu, porumbeii, graurii, vrăbiile de casă).
Coridoarele verzi reprezintă o soluție viabilă pentru aceste probleme de mediu, realizând conectivitatea unui fragment de habitat cu alte fragmente de habitat, îmbunătățind astfel semnificativ biodiversitatea urbană.
„Verdele” coridorului nu este doar despre iarbă și arbori. Este, de asemenea, despre locuitorii orașului care caută oaze de natură: spații mai sigure, mai curate și mai fericite pentru viața lor de zi cu zi.
CE SUNT CORIDOARELE VERZI?
Coridoarele verzi, sau coridoarele de biodiversitate reprezintă fâșii cu multă vegetație care leagă zone naturale ale orașului. Sunt spații liniare deschise, cum ar fi terenuri agricole, parcuri sau zone naturale sau seminaturale, împletite în interiorul sau în afara zonelor urbane pentru a proteja mediul și peisajul.
Conceptul a apărut în anii 1990, stimulat de dezbaterile legate de conservarea mediului în comunitatea științifică. Potrivit lui Jack Ahern (1995), unul dintre precursorii mișcării internaționale a coridoarelor verzi, acestea sunt porțiuni de teren care conțin elemente de peisaj liniare, care permit multiple utilizări ecologice, sociale, culturale, estetice.
Acest concept dă posibilitatea componentelor peisajului, precum cursurile de apă naturale sau șinele de tramvai dezafectate, să poată fi transformate în coridoare prin procese de restaurare sau construcție.
Obiectivul unui coridor verde este întotdeauna de a lega zone naturale importante dintr-un oraș prin intermediul unei fâșii sau a unui coridor caracterizat de vegetație bogată. În acest fel, se creează un fel de schelet, o rețea urbană verde, capabilă să creeze orașe mai verzi și mai sănătoase. În acest cadru pot fi dezvoltate zone de agrement, spații culturale, facilități sportive și grădini urbane.
CARACTERISTICILE UNUI CORIDOR VERDE
Atunci când este conceput un coridor verde este esențial să se țină cont de anumiți factori precum disponibilitatea spațiului, caracteristicile mediului urban și chiar accesibilitatea pentru oameni. Deși aceste coridoare verzi nu se aseamănă între ele, majoritatea au caracteristici similare:
❖ Sunt polivalente și multifuncționale, adică aceste spații pot fi folosite în același timp în scopuri de conservare a mediului, în scop cultural, educativ, recreativ, sportiv și chiar estetic. Astfel, pe lungimea unui coridor verde pot fi întâlnite terenuri de sport, săli de spectacol în aer liber, spații expoziționale, în multe cazuri, fiind o atracție turistică care are un impact pozitiv asupra economiei orașului.
❖ Acestea sunt orientate către dezvoltarea durabilă, protejând în același timp biodiversitatea și promovând aspectele socio-economice.
❖ Având în vedere configurația lor liniară, ele favorizează mișcarea, fluxul și schimbul, pe lângă conectarea elementelor de peisaj.
BENEFICII ALE CORIDOARELOR VERZI
➢ Cresc biodiversitate prin mărirea zonelor verzi în mediul urban.
➢ Facilitează mișcarea faunei și florei sălbatice prin conectarea habitatelor fragmentate, ceea ce îmbunătățește stabilitatea populației și biodiversitatea.
➢ Îmbunătățesc calitatea vieții oamenilor prin promovarea activității fizice, relaxării mintale și stimulând activitatea culturală.
➢ Promovează mobilitatea nepoluantă, adică utilizare de biciclete, scutere, role sau skateboard-uri.
➢ Reduc poluarea aerului și poluarea fonică în oraș.
➢ Ajută la prevenirea formării insulelor de căldură, scăzând în mod eficient temperatura.
➢ Contribuie la o mai bună gestionare a apei pluviale.
➢ Oferă de asemenea, servicii populației urbane, cum ar fi rețelele de mobilitate și accesul la spații verzi, prin furnizarea de rute de transport durabile și active care leagă transportul cu utilizarea mixtă a terenurilor (rezidențială, comercială, educațională, recreativă etc.) și spații deschise.
SUCCESUL CORIDOARELOR VERZI este dat de:
Planificarea rețelelor și conexiunilor. Pentru a avea valoare, atât pentru biodiversitate cât și pentru oameni, coridoarele verzi trebuie să ofere conexiuni între spațiile verzi existente, centrele comunitare, comerciale sau de transport; să fie suficient de mari și să ofere oportunități oamenilor și vieții sălbatice de a folosi serviciile și de a culege beneficiile.
Când sunt concepute, e bine a se ține seama de valori de genul:
- oamenii sunt mai predispuși să meargă și să viziteze un parc dacă acesta se află la cel mult 10 minute de mers pe jos (800 m) de casa lor – astfel încât coridoarele verzi ar trebui să urmărească să conecteze și să ofere spații verzi până la 800 m de toate locuințele;
- arborii pot îmbunătăți local calitatea aerului până la o distanță de până la 300m2 și pot reduce temperaturile urbane pe o suprafață de 30m2
Proiectarea coridoarelor verzi ținând seama de nevoile comunităților. Un punct important al planificării este analizarea modului în care mobilitatea cetățenilor și accesul la spațiile verzi pot fi îmbunătățite. Aceste coridoare trebuie să fie conectate cu rețelele de transport, să ofere trasee de mers pe jos și de ciclism accesibile și bine semnalizate..
Proiectarea ținând seama de nevoile vieții sălbatice. Sunt necesare studii privind flora și fauna existentă și evaluări ale modului în care biodiversitatea poate fi îmbunătățită prin aceste coridoare verzi.
EXEMPLE DE CORIDOARE VERZI
Manhattan Waterfront Greenway (New York)
Este un coridor lung de 51,4 kilometri în jurul insulei Manhattan. Plin de flori, arbori, arbuști, poteci de mers pe jos și piste de biciclete, a îmbunătățit foarte mult calitatea vieții pentru new-yorkezi. În prezent, are trei părți distincte: râul Hudson, râul East și râul Harlem.
Mexico City
Acest oraș oferă mai multe exemple. Unele sunt proiecte noi ca Ecoductor – Walking River ce arată cum mersul pe jos poate fi puternic integrat în coridoarele verzi și albastre. De asemenea, se conectează cu schema de închiriere de biciclete la nivel de oraș. Altele folosesc infrastructura mai veche oferind trasee umbrite de mers pe jos și cu bicicleta sau folosesc o linie de tramvai dezafectată, promovând în același timp conservarea patrimoniului și durabilitatea.
Madrid Río (Madrid)
Este un coridor lung ca urmare a traseului unei șosele de centură prin zona râului Manzanares. Se întinde pe câțiva kilometri, de la El Pardo până la Getafe, iar până la sfârșitul construcției, în 2011, au fost plantați 33.623 de copaci.
Cheonggyecheon (Seoul)
Este un exemplu de transformare a unei autostrăzi uriașe care a avut probleme din cauza cantității enorme de emisii și zgomot pe care le genera, într-un coridor fluvial liniar de peste 400 de hectare care a crescut numărul de vizitatori, a redus utilizarea mașinilor, a crescut utilizarea transportului public, a redus poluarea aerului și a reușit să scadă temperatura medie în zonă cu 3,6 ºC.
