autor Petronela Coman-Comănescu, doctor biolog, secretar științific al Grădinii Botanice și cadru didactic la Facultatea de Biologie
CÂND SI CUM SĂ HRĂNEȘTI PĂSĂRILE SĂLBATICE
Hrănirea animalelor sălbatice nu este o practică normală, nici măcar în orașe. De obicei animalele știu să își procure hrana singure și nu au nevoie de ajutorul oamenilor. Există însă și cazuri în care hrănirea este permisă. Astfel, în sezonul rece, găsirea hranei în zonele urbane poate fi o provocare mai ales pentru păsări.
De aceea, în cazul unor condiții meteorologice aspre puteți hrăni păsările din parc, din grădină sau care se opresc pe pervazul casei voastre. Totuși, hrănirea păsărilor trebuie neapărat oprită la sfârșitul iernii-începutul primăverii, când deja deja apar primele surse de hrană pentru păsări și ele încep să cuibărească.
FOTO 1
Ce trebuie să știi atunci când dorești să hrănești păsări
➢ Dacă hrăniți animale sălbatice cu alimente care nu fac parte din dieta lor naturală, este posibil ca acestea să nu primească nutrienții adecvati de care au nevoie pentru a rămâne sănătoase și pot suferi de malnutriție sau se pot îmbolnăvi. De exemplu, rațele și gâștele se hrănesc în mod natural cu vegetație și insecte de apă. Dacă puii lor mănâncă doar pâine și semințe, nu primesc toți nutrienții de care au nevoie și oasele lor în creștere se pot deforma permanent.
➢ Când animalele sălbatice devin dependente de surse de hrană artificială de proastă calitate, pot muri de foame în perioadele când nu mai primesc sau își pot pierde capacitatea de a căuta hrană în mod natural.
➢ Lipsa vitaminelor si proteinelor specifice poate influența negativ sănătatea păsărilor. De exemplu, păsările de apă din zonele urbane sunt frecvent afectate de o boala numită "aripi de înger", cauzată de malnutriție. Oasele și încheieturile aripilor nu cresc corespunzător și au o poziție nefirească. In loc sa fie lipite de corp, aripile ajung sa atârne pe lângă corp. Păsările nu mai pot zbura și nu mai pot migra iarna. De asemenea, nu se mai pot feri de prădători sau de mașinile de pe stradă.
➢ Pâinea uscată provoacă probleme în sistemul digestiv. Pâinea umedă se umflă în stomac, făcând animalele să creadă că au mâncat suficient atunci când nu au mâncat. Acest lucru slăbește animalele și le face mai susceptibile la boli. Unele rațe devin obeze, dezvoltă probleme articulare în aripi și nu mai pot zbura. Poate avea chiar un efect negativ asupra calității ouălor și sănătății puilor.
➢ Pâinea care nu se mănâncă putrezește în apă. Acest lucru duce la dezvoltarea algelor, care consumă tot oxigenul din iazuri. Peștii și fauna acvatică mor. Acest mecanism provoacă vara, de asemenea, mirosuri neplăcute.
➢ Sarea, pâinea, pufuleții sau orice alt produs obținut industrial, dar și hrana pentru alte tipuri de animale de companie sunt dăunătoare păsărilor.
➢ Nu aruncați hrana pe jos pentru că poate atrage rozătoarele. Această practică poate încuraja un număr mare de păsări și ca urmare, excrementele lor pot provoca mizerie peste clădiri, mașini, mobilier de grădină și uneori poate provoca chiar daune.
➢ Atunci când porumbeii, rațele și gâștele se adună în număr mare, se pot îmbolnăvi de bacteriile din resturile de mâncare sau din cauza creșterii fecalelor în mediu.
➢ Dacă hrănitoarea nu este întreținută corespunzător sau utilizați hrană pentru păsări de proastă calitate, păsările ar putea muri din cauza unor boli precum salmonella, botulismul sau alte infecții bacteriene mortale.
➢ Hrănitorile de păsări pot atrage stoluri mari de specii neindigene, cum ar fi vrăbiile, grauri sau porumbei sălbatici, care pot concura cu speciile de păsări native pentru resursele alimentare și habitat.
➢ Hrănitorile trebuie sa fie inaccesibile pisicilor deci montați-le ținând seama de acest lucru.
➢ Pentru că unele păsări sunt mai sfioase și nu se apropie de oameni așezați hrănitoarea mai departe de casă, aproape de ramurile plantelor lemnoase din grădină, în care ele să se poată refugia dacă se simt amenințate.
➢ Dacă stați la casă și aveți gradină, plantați arbori (păducel, scoruș) și arbuști cu fructe cărnoase (dracilă, lemn câinesc, călin, soc) ce pot fi hrană pentru păsări sau lasă în pomii fructiferi o parte din fructele pe care de obicei le culegi.
CE MĂNÂNCĂ PĂSĂRILE SĂLBATICE
Pițigoii și vrăbiile se hrănes cu cu semințe și insecte.
Graurii, mierlele și cintezele preferă hrana de origine animală, adică insecte (larve și adulți), păianjeni, viermi. Însă, poate consuma și semințe și fructe (cireșe, zmeură, mure, cireșe, struguri).
Păsările acvatice (rațe, lebede) se hrănesc cu plantele ce cresc pe malul apei (plante palustre) sau în apă (plante acvatice).
Pescărușii sunt păsări carnivore care preferă peștele și crabii. Pentru că s-au adaptat foarte bine mediului urban, pescărușii mănâncă aproape orice.
Sturzii se hrănesc cu insecte, viermi și melci pe parcursul anului, iar în perioada rece și cu mure, măceșe sau fructe de soc, păducel, sâmbovină, scoruș sau fructele rămase în pomii fructiferi.
Ciocănitorile se hrănesc în special cu insecte (unele dăunătoare arborilor), fiind supranumite “doctorii arborilor” dar mai consumă și semințe, fructe și nuci.
Gaițele mănâncă tot ce prind dar ghindele sunt preferatele. Ele strâng toamna ghinde pentru a avea pe parcursul iernii. Consumă și fructe, cereale si nuci sau diverse nevertebrate (viermi, melci, insecte).
Ciorile mănâncă orice. Și pentru că sunt foarte inteligente, găsesc modalități de a scoate produsele din ambalaje și sparg nucile aruncându-le de la înălțime.
CU CE HRĂNIM PĂSĂRILE SĂLBATICE
1. SEMINȚE
➢ Utilizați semințe crude și nu prăjite: semințe de floarea soarelui, semințe de dovleac, semințe de in și de cânepă, miez de nuci, miez de alune, cereale (porumb, grâu, mei, prez, ovăz). Porumbul se folosește sub formă de făină măcinată gros (sau mămăligă) iar orezul și ovăzul se prepară prin fierbere.
➢ Nu puneți în hrănitoare semințe sărate, pentru că sarea este dăunătoare păsărilor.
2. VEGETALE: salată, fructe mărunțite sau întregi, legume (cartof, morcov) fierte în prealabil, fructe de pădure uscate.
3. GRĂSIME ANIMALĂ: slănină crudă, necondimentată, nesărată, nefiartă sau seu;
ATENȚIE!
Păsările au nevoie de hrană cu multe calorii pentru a supraviețui temperaturilor scăzute. pentru a le asigura o masă bogată în calorii, puteți prepara amestecuri de semințe înglobate în untură.
UNDE PUNEM HRANA?
● Este de preferat să folosim o hrănitoare în care să punem hrana pentru păsări. acestea sunt de mai multe tipuri: de tip căsuță, de tip tavă. Puteți cumpăra o astfel de hrănitoare sau puteți să confecționați una.
● De obicei, ele se confecționează din lemn dar, puteți recicla diverse recipiente pentru a construi o hrănitoare: cutii de lapte, sticle din plastic, farfurii din plastic.
● Hrănitoarea de tip căsuță este fixată pe un suport înfipt în sol. Ea seamănă cu o căsuță fără pereți și cu acoperiș. există și varianta cu o latură închisă care se poate suspenda pe un perete, pe un gard sau pe trunchiul arborilor.
● Hrănitoarea de tip tavă este utilă celor care stau la bloc, putând fi așezată pe pervaz sau pe balcon, încât hrana să nu se împrășie sau să cadă în capul trecătorilor.
